arhiva

BUZUNARUL CU PÂINE (RO)

Spectacolul „Buzunarul cu pâine” este o tragicomedie absurdă despre conștiință, despre omenie, despre moarte și, în același timp, o critică adusă convențiilor morale în care se complace omul modern.

„Acesta, obsedat de sistemul de valori morale complexe pe care le-a construit, nu abandonează problema, dar nici nu o rezolvă. Stă și dezbate. Își umple buzunarele cu pâine, aruncă pâine în puț cu nemiluita în loc să scoată câinele disperat. Amână să acționeze eficient. Caută responsabili, caută soluții, face planuri, delegă acțiuni de salvare.  Toate acestea le face de regulă din confortul unui fotoliu, în adăpostul teoriilor, perorând discursuri despre cauze nobile”, declară Varga Ibolya.

Astfel, viața trece pe lângă omul actual, cu dramele sale reale, fără să-l absolve de povara conștiinței încărcate. Omenia trădată se răzbună, spațiul se umple de incertitudine și de mirosul morții.

“Această piesă este un caz de transformare a unui fapt divers în metaforă. Iată ce forță poate să aibă un eveniment banal în sine, când este trecut prin filtrul unei reflexii, când are putere metafizică. Mi s-a mai întâmplat, de atunci, să scriu pornind de la fapte diverse, dar niciodată nu am avut o revelație atât de puternică și o situație dramatică ieșită dintr-un context real atât de impresionant.

E o piesă importantă pentru mine, care mă duce înapoi în România, în perioada în care eram profesor, în perioada în care eram și tânăr scriitor, și dramaturg, și poet, și credeam că literatura avea un rol de denunțare, un rol critic. Sunt foarte încântat în primul rând de faptul că această piesă a supraviețuit, a trecut dincolo de frontierele timpului, de frontierele generaționale, a trecut și de frontierele limbii pentru că a fost jucată și în Franța, și în câteva alte țări. Când o piesă traversează trei decenii, poate că într-adevăr a captat ceva general uman.” (Matei Vișniec, în interviul consemnat de Ada Maria Ichim).

Spectacolul face parte din programul „Nocturne”, cuprinzând momente artistice destinate publicului tânăr și adult, lansat de Teatrul „Puck” cu ani în urmă.

Regia este semnată de Varga Ibolya, scenografia de Radu Lărgeanu, muzica de Venczel Péter. Distribuția este alcătuită din Dana Bonțidean și Adina Ungur, iar Cosmin Cîrlea asigură figurația.

Spectacolul va fi prezentat în limba română. Vârsta minimă recomandată este de 14 ani.

Prin ochii Micului Prinț (HU)

Spectacolul „Prin ochii Micului Prinț”/ „Kishercegszemmel” este o reprezentație nonverbală inspirată din povestea lui Antoine de Saint-Exupéry , scenariul și regia fiind semnate de Vadas László.

Proiectul are la bază viziunea lui Antoine de Saint-Exupéry  și opera acestuia „Micul Prinț”, o poveste al cărui protagonist este un simbol al purității, al inocenței și al bucuriei fără limite.

„Adulții sunt înrobiți de convenții și prejudecăți sociale și de putere, dar de-a lungul poveștii găsesc o modalitate de a înfrunta propria transformare și de a se întoarce la joc, la puritate naturală și astfel, se întorc la starea copilăriei. Ca spectator, ne putem întreba, oare reușim uneori acest lucru?”, spune regizorul.

Spectacolul  ne poartă prin procesul regăsirii sinelui, a copilului  din noi, folosind instrumente vizuale, de mișcare și de muzică.

Distribuția este formată din Balogh Dorottya, Bondár Tibor, Domokos Szabolcs, Erdei Emese, Mostis Balázs, Urmánczi Jenő și Jakabfi Ivett-invitat special. Asistent de regie este Pünkösti Laura. Scenografia  este semnată de Albert Alpár, costumele de Borsos Viola, coregrafia de Jakab Melinda, iar muzica de Domokos Előd. De asemenea, video designul este realizat de Lepedus-Sisko Péter, Cebrat Szilárd este operator sunet, operator lumini este Portik Zoltán, mașiniști sunt Balog Ferencz, Domokos Előd, regia tehnică este semnată de Kovács Ferenc, iar ilustrația de Albert Alpár.

Premiera a avut loc în 23 noiembrie 2019.

Spectacolul este nonverbal, durează aproximativ 45 de minute, iar vârsta minimă recomandată este de opt ani.

ALFONSO ȘI VRĂJITOAREA (RO)

Într-un castel părăsit, întunecat, în care toate lucrurile sunt negre, trăieşte o vrăjitoare alături de motanul ei, Alfonso. Enervată de faptul că motanul este invizibil în castelul negru, vrăjitoarea îl preschimbă într-un motan verde. Astfel începe spectacolul „Alfonso și vrăjitoarea”, a cărui premieră a avut loc luni, 14 octombrie 2019, în cadrul Festivalului Internațional „Puck”.

„Alfonso și vrăjitoarea”, în scenariul și regia lui Decebal Marin, este un spectacol nonverbal care îl are în prim-plan pe motanul vrăjit, a cărui viață s-a schimbat brusc: nu mai poate dormi pe fotoliu pentru că este văzut, nu se mai poate căţăra pe candelabru pentru că este prins, nu se mai poate vârî în pat pentru că este descoperit şi alungat în grădină… în grădina verde!

Înfuriată, vrăjitoarea îi schimbă din nou culoarea blănii, o face multicoloră, astfel încât motanul are acum aspectul unui papagal. Mare tristeţe mare pe capul lui! Se retrage într-un copac din fundul grădinii, unde păsări gureşe, de toate soiurile şi culorile, îi dau târcoale şi râd de el. Motanul plânge cu sughiţuri, înduioşând-o  pe vrăjitoare, ruşinat de starea lui.

Atunci, vrăjitoarea dezleagă vraja şi Motanul este fericit din nou. Şi, pentru ca încurcăturile să nu reînceapă, o ultimă vrajă transformă castelul mohorât, întunecat şi negru în unul multicolor.

Scenografia și pictura sunt semnate de Elena Ilaș, sculptura de Florin Marin, iar mecanismele de Iulian Lungu, Călin Mureșan și Decebal Marin.

Distribuția este formată din Ramona Atănăsoaie, Iulian Lungu, Călin Mureșan și Angelica Pamfilie.

Vârsta minimă recomandată este de patru ani.

ALBĂ CA ZĂPADA ȘI CEI ȘAPTE PITICI (HU)

Sâmbătă, 11 mai, de la ora 11, a avut loc la Teatrul de Păpuși „Puck” o nouă premieră, la secția maghiară: „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”/„ Hófehérke és a hét törpe”, după Frații Grimm, în dramatizarea și regia Ibolyei Varga, o poveste clasică despre puterea inocenței de a învinge forțele malefice.

„În prezent, Albă ca Zăpada cunoaște o revenire în ecranizări, în filmologie, subiectul e dezbătut de psihologi. Dincolo de asta, e un titlu evergreen, valabil oricând, foarte iubit de copii. Pe lângă titlul în sine, povestea atrage și pentru că are un conflict ieșit din comun, între două forțe feminine”, explică Varga Ibolya.

Forța masculină din poveste este una latentă, reprezentată la început de împărat, tatăl Albei ca Zăpada, iar la final de prinț. Piticii sunt forțe protectoare, niște personaje magice. În contrast cu ei se află un alt personaj magic, oglinda, care este de partea reginei și reprezintă un alter ego al ei, o conștiință lucidă.

Singurul personaj care trece prin schimbări dramatice este chiar regina, care simte treptat cum pierde din putere în lupta ei împotriva Albei ca Zăpada.

„Regina nu poate să câștige, pentru că Alba ca Zăpada, ca toate ființele inocente, este doar aparent fragilă. În apărarea ei sunt puse forțe puternice, forțe magice impresionante. Ea este apărată de dincolo de lumea asta, de dragostea mamei bune și de pitici, dar și de vânător. Albă ca Zăpada reprezintă sufletul nostru pur, inocent, adus și păstrat din copilărie. Această parte bună a sufletului, partea angelică nu poate fi ucisă”, precizează regizoarea.

Muzica din spectacol este semnată de Venczel Péter, scenografia de Cristian Rusu, pictura de Elena Ilaș iar sculptura de Florin Marin.

Distribuția este alcătuită din Balogh Dorottya, Bondár Tibor, Domokos Szabolcs, Erdei Emese, Giriti Réka, György László, Kötő Áron, Patka Ildikó, Pünkösti Laura, Urmánczi Jenő, Balog Ferencz și Tóthpál Tamás.

Spectacolul se joacă în limba maghiară, iar vârsta minimă recomandată este de șase ani.

Călătorie în lumea poveștilor (RO)

Vă așteptăm la o incursiune în lumea Teatrului de Păpuși „Puck” printr-un spectacol interactiv, cu muzică, dans și mult umor. Se numește „Călătorie în lumea poveștilor” și îi inițiază pe cei mici în lumea magică prezentată pe scena instituției de aproape 70 de ani, fascinând generații după generații de copii. Premiera a avut loc joi, 22 noiembrie.

Intrarea actorilor şi interludiile muzicale sunt susţinute prin momente coregrafice speciale. Protagoniști sunt personaje cum ar fi Pikk și Pokk, spiridușul Puck din „Visul unei nopți de vară”, de William Shakeaspeare, Ieduțul cel mic din „Capra cu trei iezi” sau Fata babei din povestea „Fata babei și fata moșneagului”, ambele după Ion Creangă.

Personajele dansează în stil tap dance, cunoscut din filmele unor dansatori memorabili ca Fred Astaire, Ginger Rogers sau Rita Hayworth. Distribuția este formată din Laura Corpodean, Adina Ungur, Ion Iurcu și Iulian Lungu. Regia este semnată de Varga Ibolya. Dramaturgia și versurile din spectacol sunt semnate de Lorena Copil. Momentele coregrafice sunt coordonate de Gabriela Rusu.

„Ilustrația muzicală invocă stiluri tradiționale de jazz (dixieland, ragtime şi blues), cu linii melodice plăcute şi cu orchestraţie pe placul copiilor. Spaţiul sonor susţine ritmul reprezentaţiei şi aduce pe scenă atmosfera specială şi eleganţa citatină a anilor nebuni ( les années folles) din perioada interbelică – moment istoric important nu numai pentru muzica jazz, dar şi pentru renaşterea păpuşăriei ca parte a mişcării artistice de avangardă din secolul XX”, precizează regizoarea.

ptr

La toate acestea se mai adaugă, între altele, versuri din „Visul unei nopți de vară”, de William Shakespeare. Muzica este semnată de Péter Venczel, scenografia de Elena Ilaș, iar sculptura de Florin Marin. Spectacolul este rezultatul muncii întregii echipe a Teatrului „Puck”. De asemenea, Liviu Matei, un mai vechi colaborator al teatrului, a contribuit la pregătirea momentelor de clovnerie. Spectacolul își propune, de asemenea, promovarea repertoriului Teatrului de Păpuși „Puck”.

rpt

„Sunt povești și personaje foarte cunoscute, construind secvențe de teatru în teatru. Eroii vorbesc din perspectiva personajului de teatru de păpuși, cu mici discursuri de promovare a acestei arte, care să îi vrăjească pe copii, să îi convingă de farmecul teatrului de păpuși. Spectacolul are trei planuri: al actorilor, al clovnilor și al păpușilor. Fiecare plan prezintă un personaj. Cheia tuturor lucrurilor este jocul și acuratețea lui”, detaliază Varga Ibolya.

Ciobănașul cu ochi de stele (HU)

Spectacolul „Ciobănașul cu ochi de stele”/ „A csillagszemű juhász”, după o poveste populară, în regia și scenariul lui Szabó Attila, durează aproximativ 60 de minute și a avut premier în 10 noiembrie 2018.

A fost odată un rege care dădea porunci destul de nechibzuite. Tot atunci trăia și un ciobănaș care pur și simplu nu îndeplinea aceste porunci. Iar în momente de acest gen, situația trebuie confruntată. Dar oare cum o putem confrunta? Putem oare să privim în ochii celui care tocmai deoache fără să amețim? Se pot oare stinge acei ochi, se pot oare întuneca acei ochi de stele? Căci nu-i poate stinge nici stupiditatea, nu-i poate închide teama, nu clipesc în fața ursului, nici a aricilor uriași, a coaselor ascuțit. Numai privirea fetei craiului umbrește un pic ochii aceia, cât pentru o clipă, dar numai și numai pentru ca după aceea să se uite unul la altul cu o privire și mai curată. Lumea e bună câtă vreme căile vieții sunt ghidate de astfel de ochi de stele.

Muzica este semnată de Csernák Zoltán Samu, iar păpușile, costumele și decorul de Miareczky Edit. Asistent de regie: Urbán Nikolett. Coregrafie: Fosztó András. Distribuție: Domokos Szabolcs, Urmánczi Jenő, Erdei Emese, Pünkösti Laura, Balogh Dorottya, Bondár Tibor și Kötő Áron

Vârsta minimă recomandată este de patru ani. Spectacolul se joacă în limba maghiară.

Șoricelul fără frică (HU)

Asociația Apropo – Teatrul de Păpuși Puck
Autor: frații Grimm
Adaptare scenică: Ferencz Demeter
Regizor: Jenő Urmánczi
Scenografie, păpuși, grafică: Tünde Tomos
Muzica: Domokos Előd
Distribuția: Balogh Dorottya, Domokos Szabolcs, László Réka, Takács Enikő (m.v.)
Afiș: Tünde Tomos, Angéla Kalló
Vârsta recomandată: 5+
Premieră: 9 decembrie 2017

În lumea șoriceilor, ca și în lumea oamenilor, curajul are un rol extrem de important, desigur cel puțin la fel de importantă este și frica: cei excesiv de îndrăzneți pot da de bucluc foarte ușor. ”Nu-i șoricel adevărat care nu se teme” – aude adeseori Elemér, Șoricelul Subțirel de Câmp, protagonistul spectacolului, care se remarcă dintre camarazi prin curajul lui care se asociază cu iscusință și ingeniozitate. Drept recompensă va câștiga mâna prințesei Cincinella, fiica regelui Ludovic Albino al XIII-lea. Până atunci însă drumul e lung și plin de peripeții, fiindcă trebuie să se confrunte cu Liliacul Blănos în Colțul Întunecat, să câștige încrederea Jderului cel Bătrân și să-i păcălească pe Mucifer și Cucifer.

Responsabilitatea asumată față de ceilalți te face lucid și îți conștientizezi propriile limite. Elemér, Șoricelul Subțirel de Câmp descoperă frica atunci când ființa iubită se află în pericol, dar curajul lui devine exemplar pentru locuitorii Podului.
”Spectacolul cu păpuși bi-ba-boo este o provocare chiar și pentru păpușarii experimentați: multitudinea personajelor și a accesoriilor, mânuirea cu ambele mâini și înălțimea neobișnuită a paravanului complică și mai mult jocul” – susține regizorul spectacolului, care are însă încredere în actori și speră ca publicul din Cluj să primească piesa cu multă bucurie.

Legenda Sfântului Ladislau (HU)

Autor, scenograf, regizor: László Szentirmai
Asistent de regie: Tünde Kocsis
Compozitor: Áron Kötő
Colaborator muzical: Csilla Vincze Dalos
Sounddesign: Péter Venczel
Distribuție: Dorottya Balogh, Réka Giriti, Réka László, Ildikó Patka, Laura Pünkösti, Rozália Rekita, Szabolcs Domokos, László György, Attila Ákos Okos, Jenő Urmánczi.
Afiș: Szilárd Banga, Angéla Kalló
Vârsta recomandată: 7+
Premieră: 30 octombrie 2017.

Fiecare actor al secției maghiare a Teatrului de Păpuși Puck a primit rol în prima premieră a stagiunii 2017-2018. Spectacolul a fost scris, proiectat și regizat de către Szentirmai László. Conceptul artistului a fost îmbinarea lumii vizuale a codicelor, dorința de a învăța, respectiv pasiunea față de teatrul plan.

Conform viziunii regizorului, Sfânul Ladislau a fost singurul rege din istoria maghiară care a reușit să păstreze ordinea în țară rămânând tot timpul integru.

”Pentru tineretul de astăzi trebuie demonstrat – fie prin legende, fie prin istorie – că există și a existat exemplul după care se poate trăi. Putem deveni un fel de Sfântul Ladislau și noi, cei de pe strada Kossuth nr. 47. E suficient să fim onești. Să nu vrem să furăm nici măcar 20 de cm din proprietatea vecinului. Să nu vrem să-l denunțăm pe celălalt ca să-și piardă banii. Noi, oamenii, putem fi extrem de răuvoitori și în viața de zi cu zi. E bine, așadar, că există un asemenea rege. Faptul că a fost sanctificat este important, deoarece maghiarimea – care a adoptat creștinismul la momentul oportun, într-o Europă aflată într-o permanentă schimbare și mișcare – a contribuit și ea cu sfinții ei, cu modele relevante pentru epoca respectivă. În prezent acest lucru ar fi mult mai dificil…” – mărturisește regizorul la întrebarea referitoare la importanța personalității Sfântului Ladislau pentru generațiile tinere, dar și pentru adulți.

Baladele balaurului (HU)

Asociația Váróterem Projekt – Teatrul de Păpuși Puck Cluj-Napoca
Regizor: Levente Imecs-Magdó
Dramaturg și compozitor: Johanna Bertóti
Păpuși: Andrea Kürti
Costume: Anna Kupás
Distribuție: Zsolt Csepei, Réka László, Emőke Pál, Maya Sebők, Tímea Udvari
Technician: Júlia Sipos
Afiș: Orsolya Rend Vârsta recomandată: 7+
Premieră: 30 octombrie 2017.

Cele trei fiice ale împăratului s-au trezit într-un loc străin, într-o cameră întunecată. Cineva a trimis o adiere densă de somn peste ei și – țineți-vă bine! – le-a răpit. Cele trei fete descoperă că sunt prizonieri alături de Nevasta Bucatelor, care este convinsă că prințul său, Viteazul Friptură le va elibera cât de curând. Desigur bănuiți deja că răpitorul nu este altcineva decât balaurul. Fetele caută deci cheia eliberării cu toate puterile, cunoștințele și intuițiile lor.

La baza acestui spectacol de teatru de păpuși care îmbină diferite tehnici de mânuire stau niște povești de o fantezie nemărginită, scrise de copii din clasele III-IV. pentru concursul de basme Eroi și eroine.

Sari la conținut